Decizia reconfirmării ratingului suveran este susținută, în opinia agenției, de statutul de membru al Uniunii Europene și de fondurile europene. Perspectiva negativă reflectă, în opinia agenției, deteriorarea semnificativă a finanțelor publice ale României, evidențiată de un deficit fiscal mare și de o creștere rapidă a raportului datorie publică ca procent din PIB.
Prognozele Fitch indică o creștere economică estimată la +0,7% în 2025, comparativ cu +0,9% în 2024, şi un ritm de creștere de aproximativ 1,2% în 2026 și 2027, susținut de fondurile UE și de redresarea economiei Zonei Euro. În ceea ce priveşte evoluția datoriei publice, Fitch prognozează că aceasta, plecând de la 55% din PIB la finalul lui 2024, va ajunge la 63,4% din PIB în 2027 şi, posibil, la 70% până în 2029.
Între factorii care ar putea îmbunătăți ratingul sau perspectiva, Fitch evidențiază:
- consolidarea fiscală constantă și reducerea susținută a deficitului bugetar;
- scăderea datoriei publice ca procent din PIB;
- îmbunătățirea poziției contului curent prin reducerea datoriei externe și diminuarea riscurilor de finanțare externă.
Ministerul român al Finanțelor arată că, pe de altă parte, factorii care ar putea înrăutăți ratingul României sunt lipsa unei consolidări fiscale suficiente pe termen mediu, o creștere semnificativă a raportului datorie publică/PIB şi afectarea credibilității politicilor publice, a stabilității macroeconomice și a lichidității externe din cauza deficitelor excesive.
Fitch mai atrage atenția asupra:
- Inflația, prognozată la o medie de 6,5% în 2024–2026, dublu față de media categoriei “BBB”.
- Deficit de cont curent ridicat – 8,4% din PIB în 2024, în creștere de la 6,6% în 2023. Este mult peste media “BBB”, de 1%, și va scădea încet, sub 7%, din 2026.
- Creșterea datoriei externe nete – la 26% din PIB în 2027, de la 22% în 2024, în condițiile în care media “BBB” este de 3%.
Fitch arată că România se bazează pe un flux constant de finanțare externă. Tensiunile de pe piețele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale, evidențiind vulnerabilitatea țării la schimbările de percepție pe piață. Perspectiva unor intrări mari de fonduri UE ar putea atenua riscurile externe, deoarece acestea stimulează direct rezervele valutare, care au scăzut cu 6,5 miliarde de euro în luna mai, din cauza intervenției valutare a BNR care a încercat să protejeze leul după victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Foto: Eric Flamant | Dreamstime.com
Leave a Reply